Treceți la conținutul principal

Pestera Dalma cu Brazi (Retezat-Jiu de Vest)

Pestera Dalma cu Brazi


Video







Situata in muntii Retezat, pe versantul stang al Scocului Mare, parau tributar Jiului de Vest, Pestera Dalma cu Brazi are o lungime de 226 m si un caracter usor descendent, motiv pentru care apa este prezenta in mare parte din galeriile si salile sale.


Denumirea pesterii provine de la palcul de brazi care strajuieste intrarea.
Galeria principala este larga de 3-5 m si inalta de 3 pana la peste 10 m.
Lacul din interiorul pesterii confera locului un farmec deosebit. In sala se afla cateva speleoteme, intre care un frumos stalagmit, inalt de 2 m, care se reflecta in oglinda lacului.
Accesul catre pestera se face din localitatea Campul lui Neag. Urcusul istovitor este pe deplin rasplatit de frumusetea acestei pesteri.
Pestera Dalma cu Brazi nu prezinta dificultati mari de parcurgere. Ca echipament sunt necesare cizmele de cauciuc si lanterne sau lampi cu carbid.
 
Pestera Dâlma cu Brazi este situata in muntii Retezat, pe versantul stang al Scocului Mare, la  cca. 1200 m altitudine absoluta, in dreptul confluentei Scocului Mare si Paraul Jidanului cu Jiul de Vest. Din dreptul acestei confluente o poteca abia vizibila urca pieptis prin padurea deasa, apoi prin desisuri de arbusti amestecati cu arbori izolati. Intrarea  triunghiulara a pesterii, desi relativ mare (3 x 2 m), este bine mascata si se gaseste greu, fiind strajuita de un palc de brazi falnici, care au dat si denumirea acestei pesteri. Accesul catre pestera se face din localitatea Campul lui Neag. Urcusul istovitor este pe deplin răsplătit de  frumusetea acestei pesteri.
Este o pestera uscata, orizontala, formata dintr-o galerie principala si o ramificatie, totalizand 226 m lungime.Galeria principala este larga de 3-5m si inalta de 3-10m. Se indreapta spre nord, pana la o sala a carei podea este acoperita in perioadele umede cu un lac de cca 1 m adancime.

     

Sectoarele posesoare de atractii turistice apar in partea terminala, unde spatiul se largeste in Sala Bazinului Mare, numita astfel din cauza lacului temporar cantonat intr-o depresiune a planseului. In marginea lui se insira grupuri de speleoteme din clasa stalagmitelor si scurgerilor calcitice. Acest tronson al sterii se incheie in Fundatura cu Argila, respectiv intr-o fisura impenetrabila.  O stalagmita in forma de teancuri de farfurii poate fi admirată în sala mare a peșterii. O alta galerie ascendenta, frumos si variat amentata cu stalactite, stalagmite, gururi, pleaca spre o salita mica unde resturi scheletice ale fostului ei locatar Ursus Spelaeus au fost incastrate in calcit. Un alt lac temporar, numit de aceasta data Bazinul Mic, pote fi admirat aici.



Galeria are o continuare ingusta care la un moment dat devine impenetrabila omului. Speleotemele de aici sunt demne de toata admiratia si justifica renumele pesterii care are galerii in lungime totala de doar cateva sute de metri. Prezenta in acest loc a osemintelor de Ursus spelaeus dovedeste ca morfologia galeriei s-a schimbat mult in ultimele mii de ani, de cand marele carnivor a calcat pentru ultima data aici. Dispozitia in plan a galeriilor ne indreptateste sa presupunem ca Sala Bazinului Mare a reprezentat punctul de confluenta a doua ape: prima, venind pe La Stramtoare, prin galeria laterala, dinspre versant, cealalta reprezentand un izvor din profunzimea masivului. Cele doua ape mergeau apoi spre sud, iesind prin actualul portal.

 
Pestera este frumoasă, cu morfologie variabila, fiind relativ usor de parcurs. Principala dificultate in vizitarea acestei pesteri o constituie gasirea intrarii, in rest, exceptand portiunea îngusta La Stramtoare, ea poate fi parcursa comod. În perioadele umede sunt necesare cizme lungi pentru traversarea Bazinului Mare. Durata normala a vizitei este de 2 ore. Se recomanda surse duble de lumina.
Pestera Dâlma cu Brazi este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Retezat, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere. Intre cele peste 300 de pesteri cartografiate acum in zona, Dâlma cu Brazi a fost printre putinele cunoscute si mentionate in lucrari mai vechi. In 1929, P. A. Chappuis si A. Winkler au colectat fauna subterana si au facut o prima schita a pesterii. Cercetarile de biospeologie au fost continuate de speologii din Bucuresti in 1957.  In 1971, C. Goran realizeaza planul complet al cavitatii.

http://locuridinromania.ro
http://descopera.valeajiului.org

Comentarii